de Magdalena Feraru.
Privim acelasi cer ,pasim pe-aceleasi strazi
Aceeasi porumbei ,ce zboara –n multe parti,
Acelasi oxigen,aceeasi luna gri,
Aceeasi pomi in floare,aceeasi trandafiri!
Ma doare tare gandul ca privim acelasi soare
Privesti soarele mereu,(Si il privesc si eu),
Soarele ne vegheaza pe-amandoi,
Insa NOI nu putem sa ne vedem !
Voi sparge zidul greu,
Ce te “apara” de mine,
Te voi privi adanc in ochi,
Si voi veni spre tine!
Alei presarate cu petale albe- roz,….
Furtuna de petale ,de cires imbatator,
Iti voi privi buzele dulci,tremurande de amor
Si fara sa mai cuget,voi fura secretul lor!!!
Vom sfida o lume –ntreaga,
Vom uita ce ne retine,
Iti voi prinde mana calda,
Si voi fugi cu tine!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu